Saturday, July 9, 2011

Decizie sfasietoare

Nu stiu cum sa incep acest post...

Oricat de mult iti iubesti animalul, totusi este un animal si cateodata nu ne putem explica comportamentul lor.

Pisu, ieri, ne-a atacat din nou...Mai rau pe taticul lui - pe maini e sfasiat si muscat, mai putin rau pe mine m-a muscat de partea de jos a gambei...destul de dureros de altfel.

Nu stime ce sa mai facem cu el, pentru ca pur si simplu ne e frica ca ne poate ataca mai rau.
Acesta este al 7-lea atac. 3 Au fost mai urate putin. Altele am reusit cumva sa le ocolim pentru ca ne-am dat seama ca urmeaza sa ne atace sau ne-a atacat dar pt ca aveam incaltari si mancare langa noi l-am scos din stare putin cat sa il inchidem undeva.

Insa nu e tot timpul la fel. Ieri ne-a atacat iar fara sa "anunte". Si din ce ne-am dat seama doar pentru ca la TV mergea o emisiune cu tigri in care plangea un tigru mic. Pisu manca in acest timp, nu a fost stresat deloc...A fost totul imprevizibil.

Nu mai putem sta cu frica in casa ca orice sunet, miscare ii poate declansa o criza de neoprit.
Daca nu avem mancare la indemana. In plus daca ar fi fost doar unul dintre noi nu stiu cum scapa de atac.

Nu stim ce variante ar putea sa gasim...am incercat pastilute de calmare...nu sunt de ajuns...
Ne-am miscat incet prin casa, nu ne-am certat, nu am facut zgomote ciudate, am incercat sa excludem orice ar putea sa il streseze si sa fim atenti si prevazatori.

Probabil daca eram la casa era mult mai usor...dar asa ne e tare greu intr-o garsoniera, pentru ca nu este destul lor si in cazuri de astea il inchidem pe balcon sau in bucatarie sa se calmeze.
In plus daca Doamne fereste ne ataca mai rau decat atat, si sare in pat la noi...si acum eu schiopatez cu piciorul, taticul lui abia isi foloseste o mana de durere.

Tatal lui Pisu a zis ca trebuie sa luam o decizie repede pentru ca nu mai vrea sa il tinem.

Ma tot gandesc ca daca ar fi un adapost undeva as fi dispusa sa le dau si bani numai sa il tina acolo, sa ii fac tarc cu tot ce are nevoie.
Nu as putea sa-l eutanasiez...mi se pare o decizie prea radicala totusi...desi ne-am gandit si la asta...

Mi-e foarte greu sa iau o decizie singura asa ca va rog mult dati-mi sfaturi, sugestii...

Va multumesc din suflet....

33 comments:

  1. Eu vă înţeleg, dar tot la o soluţie radicală veţi ajunge. Am o pisică, Zoe, care este isterică. La noi nu este chiar o problemă, pentru că stăm la curte, cu mult teren în jur. Zoe atacă toţi câinii. Când are pui e ca o fiară. Nu ştiu ce să mă mai fac cu ea. Bine că are deja 12 ani şi poate se duce... în mod natural.
    La voi este greu. Într-o garsonieră e imposibil. Vreau să vă spun doar atât: gândiţi-vă mai întâi la Pisu. Cum i-ar fi lui mai bine? Într-un ţarc printre necunoscuţi, veşnic stresat de schimbarea de decor, sau "adormit" fără nicio durere la veterinar?
    E dureros ce vă spun, ştiu.
    Dar nici voi nu puteţi trăi aşa.

    ReplyDelete
  2. in primul rand trebuie sa discutati cu un medic si nu cu unul care prescrie pastile si atat...
    exista un motiv pentru care este atat de agresiv...e posibil sa il doara ceva...sunt sigura ca si el sufera ca va face rau...
    am avut si eu o pisicuta cu "temperament" dar nu cu reactii atat de dure...
    trebuie sa gasiti un medic care sa se ocupe de ceea ce determina comportamentul lui si nu dor de anihilarea reactiei finale...
    sper sa va fi bine tuturor...

    ReplyDelete
  3. Din pacate nu prea sunt veterianari specializati pe comportament felin...abia acum am vazut ca aparut si o emisiunea la Animal Planet cu un dresor de pisici. Din ce cazuri am vazut sunt niste nimicuri pe langa comportamentul lui Pisu. Am citit cazuri si cazuri si din ce am identificat este o agresivitate redirectionata. Adica Pisu se simte amenintat de diverse sunete, miscari si ataca. Eu nu cred ca sufera de ceva anume, pur si simplu a avut niste traume in viata (l-am pierdut o saptamana, a cazut de la etaj, nu a fost castrat la timp) si toate astea s-ar putea sa ii fi provocat acest comportament.

    ReplyDelete
  4. Da Diana asa este trebuie sa ne gandim la Pisu. Cel mai bine ar fi sa gasim o solutie sa il pastram si sa nu mai aiba crizele astea. Si noi cred ca ii provocam crizele astea...eu cel putin mai scap lucuri din mana, mai fac zgomot...insa nu pot sa traiesc acum cu frica, sa nu mai misc, sa nu mai respir pt ca poate Pisu ma ataca...Trebuie sa ne gandim si la viata noastra si daca nu putem rezolva ramanem prinsi intr-un cerc vicios unde noua ne e frica, la vizitatori le este frica, la bunici le e frica si uite asa Pisu se alimenteaza din asta si tot rau este. El se alimenteaza probabil si acum din frica noastra, mai ales cand ne ataca, dar cum poti sa reactionezi calm cand ti se infasoara in jurul piciorului sau sare la mana si te sfasie...O sa vedem...

    ReplyDelete
  5. ADAPOST IN ROMANIA?! Nici sa nu visati la asa ceva! Eu sunt implicat in chestiile astea si stiu ce spun. Puteti sa incercati o PENSIUNE, POATE, DAR PLATESTI DE INNEBUNESTI (pentru o fetita de pitbull, 450lei/zi)! Si oricum nu ii va fi mai bine decat la voi... Il tin intr-o cusca si cu asta basta.

    De ce nu-i amenajati balconul pentru el (adica, pisicilor le place sa se catere, sa se plimbe pe sus, etc - puneti niste rampe, niste tubulete in care sa se ascunda sus, 2-3 funii, etc). Daca ii lasati cate o musca din cand in cand, i-ati dat si de lucru.

    Nici eu nu dorm cu animale in camera, si nu din cine stie ce motive, ci pur si simplu ca vreau sa fiu singur. (Asta s-ar putea sa se schimbe, ca m-am procopsit cu un pitbull "fioros" si nu mai am unde sa-l tin decat la mine, restul casei e monopolizat de pisici, curtea e a celorlalti caini...).

    Asta e, aveti un Pisu nebun, singura voastra solutie umana, morala, este sa il iubiti si sa aveti grija de el ca si pana acum. Las' ca nu va omoara o pisica de 4kg, ce dracu'! "Ce nu te omoara, te face mai puternic!" :)

    ReplyDelete
  6. Comportamentul celorlalte animale e mult mai usor de explicat decat cel al Homo Sapiens. Si nici nu are atatea inclinatii spre patologic ;)

    ReplyDelete
  7. Poate reuşiţi să-i găsiţi un adăpost undeva, la ţară. Să iasă în curte, să umble prin sat. Să-şi consume cumva energia, să-şi descarce agresivitatea asupra şobolanilor... Poate că s-ar obişnui...
    Şi eu sunt destul de rău, dar nu chiar aşa. O singură dată am atacat din senin, dar eram la bunici, unde mă stresează zgomotele şi mirosurile care vin din curte - eu fiind ţinut numai în casă, sau prezenţa altor motani dincolo de uşă. Şi bunica îmi ştie de frică, fiindcă am sărit o dată pe mâna ei - aşa cum spuneţi că face Pisu - când a încercat să mă mângâie.
    Dar se pare că, în cazul lui Pisu, e mulr mai grav...
    * * *
    I-am povestit despre el şi lui tati, care zice că, decât să-l eutanasiaţi sau să-l duceţi în ţarc, mai bune să-l lasaţi liber, dar nu în oraş, tot undeva, la ţară - şi,dacă e atât de agresiv, o să se descurce pe cont propriu...

    ReplyDelete
  8. Încă ceva, după ce v-a atacat, aţi încercat vreodată să-l pocniţi, să-l faceţi să vă ştie de frică?
    Astă iarnă, după ce am atacat-o eu pe Vero din senin şi am vrut să sar şi la tati, el mi-a tras un picior, fără menajamente, aşa că am intrat imediat sub pat, de unde am ieşit peste vreo zece minute, ferindu-mă din calea lui.

    Iar altă dată, când am sărit tot aşa, pe mâna lui Vero, fiindcă m-a luat din camera unde voiam să mă bat cu un alt motan, ea s-a făcut doar că-mi trage un picior şi m-a ameninţat cu o sticlă goală de plastic, că altceva n-avea la-ndemână. Şi m-am aşezat imediat cu botul pe labe, cu o mutră atât de nenorocită încât i s-a făcut milă de mine, deşi tocmai îi umplusem braţul de sânge.

    Nu ştiu dacă ar da rezultate şi-n cazul lui Pisu, dar, dacă n-aţi încercat şi asta, merită s-o faceţi, oricât de rău v-ar părea fiindcă-l loviţi. Poate nu se spune degeaba că bătaia e ruptă din rai...

    ReplyDelete
  9. Da Vlad stim ca nu sunt adaposturi...eu una daca mi-as permite as face un adapost. Sunt sigura ca ar avea mare succes. Balconul este amenajat pentru el cat de cat, ideea este ca nu este foarte mare si nu il putem tine acolo izolat...evident...Este si cald in perioada aia si un geam rabatat nu prea face fata. El are nevoie de spatiu sa se desfasoare. De dormit clar nu dormim cu el pentru ca s-ar plimba toata noaptea cu noi. Singurele momente cand dormim cu el sunt la mare de ex unde nu avem unde sa il inchidem ca stam intr-o casuta. Il iubim, il iubim foarte mult, ca altfel de mult zbura din casa (cate sfaturi de astea am primit...) E nasol sa stai cu frica in san si sa am grija la fiecare pas...practic avem viata condusa de Pisu. De asta si cand mergem undeva il caram cu noi pentru ca ne=a fost frica sa lasam pe cineva sa ii dea de mancare...nu exista nici destula responsabilitate printre prietenii nostri si e greu sa gasesti pe cineva care stie sa se comporte cu un pisic. Parintii mei sunt singurii care se descurca cumva cu el. As vrea sa gasesc pe cineva care stie sa dreseze sau e specializat in comportamentul animalelor poate ne ajuta....

    ReplyDelete
  10. Da Griska, ne gandim si la asta. Am putea sa il lasam la mama si tatal meu la tara, insa acolo nu are cine sa ii dea de mancare...Si chiar daca el are iesirile astea, e greu de zis daca s=ar descurca, e si fricos in acelasi timp, nu e obisnuit cu viata de afara, nu a interactionat destul cu viata la tara. L-am lasat o data afara dar l-am pazit si i-a placut foarte mult, nu mai vroia sa intre in casa, doar afara vroia, insa daca nu am fi avut grija iesea prin gard si nu stiu daca mai stia sa vina acasa...Sunt si mult caini acolo, au fost omorate multe pisici de caine de stana...E o situatie foarte grea si dificila...

    ReplyDelete
  11. Încercaţi să întrebaţi în cât mai multe locuri pe internet, poate, cine ştie...
    Noi am pus un link la articolul ăsta pe petsbox, o să punem unul şi pe facebook, poate citeşte cineva care vă poate da un sfat...

    Ca să înveţe să vină înapoi în casa de la ţară, trebuie ţinut mai întâi vreo lună acolo, numai în casă, şi să i se dea drumul în curte abia după aceea - aşa am citit pe undeva. Însă pentru asta ar trebui să locuiască cineva în casa respectivă...

    ReplyDelete
  12. eu sunt de părerea lui vlad. orice factor de stres ar avea, faptul că îl veţi duce în altă parte, la altcineva îl va stresa şi mai mult.
    şi nu cred că nu există un medic care să nu vă poată ajuta.
    daţi-i de lucru: jucării multe şi încercaţi să comunicaţi cu el, să vă jucaţi cu el. atacă fie de boală, fie pentru că ceva îl sperie. dar cu timpul, cu investigaţii şi cu răbdare se poate rezolva.
    vreţi un exemplu: maya noastră.

    ReplyDelete
  13. Multumim mult de tot pt Ajutor Griska si Vio, din pacate este o casuta de weekend, si vecinul nu are avea timp in fiecare zi sa stea pe acolo sa il pazeasca :( Tot gasim noi o solutie cumva...O sa intrebam si pe net, mergem la specialisti...daca ii gasim...

    ReplyDelete
  14. Pisu: eu iti zic cu liniuta, ca stau prost cu timpul. Tu decizi mai departe ce faci
    1. Elimina din start ideea ca pisoiu e nebun, isteric ... astea sunt trasaturi umane.
    2. Are toate vaccinurile ? Sper ca nu esti inconstienta sa stai cu pisoi nevaccinat maiu ales antirabic. Desi daca avea rabie nu cred ca supravietuia prea mult ... dar totusi.
    3. Mergi la doctor si explica-i ce face. Pisica ascunde bine anumite dureri, si reactioneaza urat daca il zgandari. Analize de sange obligatoriu, docotrul sa ii palpeze abdomenul ...
    4. Se poate ca agresivitatea sa ii fie marita din cauza caldurilor
    5. Daca nu e castrat, discutam degeaba. Il castrezi obligatoriu. Ma gandesc totusi ca nu ai fi stat cu el intr-o garsoniera necastrat ... e de neconceput cand isi da drumu la marcat peretii
    6. Trebuie sa te impui in fata lui. Nu sa il bati, dar trebuie sa ii arati ca tu exsti fiinta dominanta. Ca exemplu, ultiml motan luata de afara. Am zis ca ii facem un bine ca il salvam din ger. Cand a intrat in casa si am incercat sa il deparazitez, m-a hasait si a tdat sa ma muste. Imediat l-am bagat la izolare si la dodoctor ca sa ii faca vaccinurile. Nu imi permiteam sa ma risc cu rabia. Apoi abia l-am eliberat printre celelate feline. O vreme desi venea sa la mine, la masa ... daca il certam ca a facut o prostie, ca a batut pe cineva, in loc sa plece capul ma hasaia si dadea cu gheara, ba chiar sarea la ochi. Este evident ca a avut parte de batai la viata lui si acesta este comportamentul defensiv. In timp am inceput sa il domin eu pe el. E adevarat ca pana sa il domin, i-a cam desfigurat mainile de cateva ori. Dar acum in cele din urma am reusit ... cand il il cert, pune botul de pisoi nervos si merge in cusculita lui (e adevarat parca injurandu-ma) dar nu mai hasaie la mine fiindca stie ca eu sunt mai puternic ca el.
    Daca vrei sa discutam mai pe larg gaby_petrica e ID-ul meu de yahoo.
    7. Lipsa spatiului nu este cauza cu siguranta. Eu am 6 pisici in 43 mp ... toate mature. Mai sunt animozitati intre ele, dar se tolereaza fiindca toate sunt castrate. Deci te rog sa scoti din ecuatie asta cu spatiul.
    8. In nici un caz sa nu il duci la tara. Pisica crescuta la casa, nu va avea sanse prea mari la tara. Nu vreau sa isc o discutie despre cat ii duce capul pe trani legat de animale ... dar presimnt ca va sfarsi in furca unui individ care in loc sa isi protejeze activ puii de gaina, va incepe cu eliminarea fizica a "daunatorilor" ...

    ReplyDelete
  15. Si Pisu ... inca o chestie. Niciodata sa nu incerci sa dresezi o pisica. Genetic ele nu pot fi dresate. Daca puteau, le dresa omul ca pe caine. Ele sunt domesticite, dar spre deosebire de caine, ele te considera egalul lor ... o pisica ceva mai mare ... iar tu acum esti o pisca mai mare pe care are nervi ... trebuie aflat de ce ... nu incercat sa o dresezi !
    Eu daca am ajuns sa domin motanul recalcitrant, nu inseamna ca l-am dresat ;)

    ReplyDelete
  16. Nu ma pricep la pisici... dar maica-mea îmi povestea de o pisica ce si-a atacat stapânul în timp ce dormea... si a fost atât de eficace vânatoarea - deoarece a sarit direct la vena de la gât, încât acesta a murit. Pe urma i-a consumat carnea de pe fata, gât... pâna a fost descoperit cadavrul de vecini. A fost prins mâtzul, disecat si avea in burtica carne de om. E un exemplu crunt. Si poate e unul din motivele pentru care nu doresc pisici in casa cu mine... sau nu acolo unde dorm.

    Birmaneza despre care am scris mai demult - este pitbul. Dar manifestarile ei de atac sunt manifestari de joaca. O joaca agresiva de care nu s-a dezbarat nici in ziua de azi. Sora mea se joaca cu mâinile infasurate in plapuma ca sa scape... si nu exista dimineata fara o astfel de distractie.

    Deci pisicile pot avea astfel de comportamente agresive... sfatul meu (nu dormiti in acelasi loc cu el)

    ReplyDelete
  17. @psipsina: Da, multa lume imi zice ca la tara nu ar fi ok pt el. Eu stiu ca ii place, dar sunt sigura ca daca ar fi singur fara noi nu i-ar fi deloc bine. Si cand suntem la parintii mei si cumva nu sunt acasa ma cauta...O sa incercam sa sunam la cat mai multi doctori sa vedem ce ne zic.

    ReplyDelete
  18. @Gab: Iti multumesc frumos pentru toate sfaturile. Ca sa fiu si eu la fel de punctuala: 1. Pisu nu e isteric, ci are o problema - parerea mea grava - din ce am identificat de agresivitate redirectionata, se simte amenintat de diverse sunete, miscari si atunci in consecinta ataca. 2.Are vaccinurile, da! 3. Am fost la doctor si vom mai merge, analize f multe nu i-am facut pt ca nu sta deloc, face foarte urat si nu se pune problema de palpare, luat sange si doctorul a zis ca nu il chinuim cu anestezie decat la nevoie mare. Poate o sa incercam totusi sa ii facem cateva analize..cat de permitem. 4. Cred ca chiar daca a fost castrat lui i-a mai ramas in creier instinctul...Greseala noastra a fost ca l-am castrat la 2 ani abia. Inca in acesti 2 ani dinainte de castrare nu a marcat deloc teritoriul, nu cerea afara, el doar calarea animalutul de plus pe care i l-am dat, sau piciorul nostru...5. Prietenul meu il domina, eu am facu greseala sa il rasfat si stie sa profite de asta, Probabil de asta ma ataca pe mine prima, desi cand incepe criza lui de atac nu mai conteaza cine e persoana, l-a atacat si pe prietenul meu, si o data si pe tatal meu (care cred ca il simte cam cum ma simte pe mine). Cand ii zic sa nu faca ceva asculta de cele mai multe ori. Noi am avut un papagal si am reusit sa il dezvatam sa nu mai urce pe mobila dupa el - dar asta cu bataie la cur...8. Cu tara sunt de acord in privinta taranilor...eu am un singur vecin acolo care le respecta si are grija de ele asa cum as avea eu, dar atat... O sa te bag pe messenger poate ai timp sa vorbim. Multumesc inca o data!

    ReplyDelete
  19. @SuperJa - Si eu am citit cazuri in care pisici au atacat stapana lor care era cu bebelusul in pat. saraca femeie a stat o ora pana a venit sotul si si-a aparat copilul, a fost sfasiata. Orice orice ar zice pisicile sunt ca niste mici lei, pantere, ce vrei tu si pot fi periculoase. Eu una si acum am cicatricile de acum 2 ani de cand m-a atacat...nu prea ma vindec bine :D Stiu ca multi zic ca vai da ce e pitbull de ti-e asa de frica...nu stii niciodata...a patiti si veterinarul nostru - i-a sarit o pisica in cap si daca nu punea mainile cine stie...ajunge o zgarietura pe ochi si s-a dus nu mai vezi cu el...Nu e de joaca, insa il iubim, ca pe copilul nostru si de asta cautam in disperare sfaturi si ne gandim continuu ce sa facem cu el...

    ReplyDelete
  20. Inainte de orice du-l la doctor, ca sa vezi daca nu are vreo boala. Daca e sanatos, nu-l omora, lasa-l sa traiasca afara, nu vei reusi sa-l domesticesti, intrucat nu agreeaza nici o persoana din casa, asa ca nu poti sa-l potolesti si e periculos. E pacat sa il eutanasiezi, iar adapost pentru cazuri de astea nu exista. Nu iti face probleme ca nu se va descurca afara, cu conditia sa nu fie prea multe masini sau prea multi caini in zona in care stai. Il vei putea urmari, ii vei hrani afara. Alta solutie nu cred ca ai. Bafta.

    ReplyDelete
  21. Parerea mea e ca trebuie ca un doctor sa ii gaseasca problema. Dupa cum am zis ... mai degraba o ia razna un om. Un animal nu prea are capacitatea sa o ia razna, exact cum nu are capacitatea de a se sinucide.
    Cand avea pui pisica noastra (am audso in casa gestanta in ultima saptamana) a scapat o data in dormitorul nostru unde era motanul nostru. Sotia a sarit pe ea fiidnca era ca si turbata, facea ca o lighioana turbata, asa ceva nu am vazut. Daca scapa clar il ucidea pe motan, sau cel putin il desfigura bine. Cand doctorul a zis sa avem grija cu motanul si pisica cu pui in aceeasi casa, ne-am gndit ca va fi asa ceva pisica ii da doua labe la motan se maraie si cam atat. In schimb nu ... totul a fost de viata si de moarte. Acum in schimb pisica e atat de calma, ca ma exaspereaza. Chiar aucm am avut o partida de socializare cu ea, si ma tot zgandarit-o si am rostogolito si ama sifonat-o .... am tot sperat ca intra in joc si ne alergam sau cel putin ma maraie sau incearca sa ma muste sa ma zgarie ... nimic. A mai miorlait putin, s-a uitat urat la mine, de genul "ma lasi ?", dar atat.
    Sincer mi-au trecut prin mana multe feline de diverse caractere. La un moment dat am preluat un motan anesteziat petnru sterilizare, am dat sa il mut dintr-o cusca in alta crezand ca e inca adormit. S-a trezit si speriat mi-a desfigurat mainile, am tinut de el cat am putut ca sa nu il scap fiind afara langa un depou plin de caini. Am sangerat ca un porc pana la etajul 4 (pe bune, cu lasat dara de sange pe scari), dar l-am bagat in casa, si intr-o saptamana era un motan mega sociabil care nu a ridicat o data gheara la mine sau la sotie.
    De asta iti zic ca aproape sigur la motanul tau aceste reactii au un substrat fizic, fiindca totusi nu le e in fire sa aibe fluctuatii atat de exagerate fata de stapani. E adevarat ca la noi mai e si influenta familiei feline. Adica noul venit se simnte stingher fata de noi oamenii respectiv fata de ceilalti membrii mai vechi. Plus noi suntem cei care ii luam apararea cand uul din cei vechi il hasaie sau il musca. Si asa ajunge sa se ataseze de tine.
    Iar la doctor, cat e de viteaz pisoiul in casa, cand e la doctor incremeneste de frica. Poate face doctorul orice cu oricare. N-ai vazut asa ceva.
    Sper sa gasesti un doctor bun care sa te ajute. De unde esti?

    ReplyDelete
  22. @SuperJa: eu zic ca totusi e bine sa faci diferenta intre basme si realitate. Adica si eu am auzit de multe cazuri in care nevasta i-a luat gatul sotului in somn. Dar zau ca nu m-am gandit sa dorm separat de sotie :). Acum lasand gluma la o parte. Pot exista exceptii rare cand felina sa sara si sa ucida un om ... dar cred ca ai sanse mai mari sa mori de muuuuuulte alte cauze. Un scenariu mai plauzibil legat de ce ai povestit tu poate fi: pisica a sarit in joaca, a agatat jugulara persoanei, care efectiv a murit. Apoi pisica de foame a facut ce stie ea .. sa supravietuiasca. Ce oameni ... nu i-a dus capul ca poate pisica nu avea nici o vina, si au disecat-o ? :(. Trist dar tipic uman !
    Anyway, a detine o pisica implica un risc, exact cum a merge pe munte, a merge cu masina implica riscuri. Eu iti zic ca noi dormim cu toate pisicile fiindca asta e .. apartament mic, suntem doar seara acasa, asa ca vor si ele sa ie alaturi de noi ... si cand sa fie decat noaptea. Avem un motanel care practic doarme la gatul sotiei, ii tine de cald ca un fular, altul doarme la picioare, altul pe o noptiera, altul la geam ... fiecare cum si-a gasit locul cand a sosit in casa noastra.

    ReplyDelete
  23. @ Gabi. Din ce a zis doctorul este o problema de comportament care poate aparea de la socurile care le-a avut, de la faptul ca nu a fost castrat la timp. De facut sute de analize inutile nu ne vine sa facem, o data ca nu ne permitem, si doi facea mult mai des asa daca avea ceva medical. Noi am descoperit cand face ce face...insa nu poti sa te controlezi tot timpul...eu cel putin nu reusesc...In ceea ce priveste fluctuatiile astea, am gasit un articol care vorbeste de agresivitatea la pisici si se pare ca exista, asa cum am zis mai sus, agresivitate redirectionata. Pisu poate isi apara teritoriul, sau ceva de genu si atunci ataca pe cine gaseste unde i s-a parut lui ca a auzit sunetul.

    ReplyDelete
  24. @Gabi - Sunt de acord ca iti asumi un risc si o responsabilitate in momentul in care iti iei un animal in casa...Insa nu l-am adoptat pe Pisu ca sa am un animal salbatic in casa de care sa imi fie frica, totusi nu este un leu, sau tigru, ca si ei sunt dragastori cu ingrijitorii lor si o data isi pierd controlul. Eu asa ma simt cu Pisu, tin enorm la el insa am o frica constanta - care probabil o simte si el - ca daca ma misc gresit si el deja ma ataca de la spate.

    ReplyDelete
  25. "pisica a sarit in joaca, a agatat jugulara persoanei, care efectiv a murit." - intocmai. Ce-am relatat nu era basm ci fapt real, iar maica-mea cadru medical ce a vazut acest lucru. That's it. Sa fim realisti.

    Desi am pisici (nu una, ci suficiente cât sa-mi placa sau sa-mi fac o idee asupra subiectului), personal prefer lânga mine un catel. Nu pledez pentru eutanasiere indiferent de ce animal e vorba, ci, eventual pentru libertate. Pisicile se descurca foarte bine in libertate... sunt proriul lor stapân. Un câine e diferit.

    ReplyDelete
  26. @superJA: la cum ai pus tu problema mai sus, se intelegea ca pisica marsava naibii, a asteptat sa doarma stapana, apoi a mers i-a luat ugulara si i-a mancat fata. Esti constient ca asa ceva e de domeniul SF.
    Cat despre "eliberare", hai sa fim seriosi. Ce e mai crud pentru o pisica ? Sa o lasi sa moara de toate cele pe afara ? Sau sa o iei in casa, sa ii arati ce inseamna viata decenta, si apoi sa o arunci inapoi pe starda, ca sa moara de toate cele ? Nu stiu cum sa iti spun, dar viata pisicii pe afara e la fel de crunta ca si a cainilor, singura diferenta e ca o pisica se ascunde mai bine si nu o vezi tu cum sufera sau moare.

    ReplyDelete
  27. @Pisu: daca l-ai fi adoptat pe Pisu si ai fi vazut ca e animal salbatic era ceva. Insa daca l-ai luat ca si animal domestic si acesta se purta ca un animal domestic, nu exista ca brusc s-a salbaticit, deci u poti sa o zici pe ia cu "eu am vrut animal domestic nu salbaticiune". Iar aia cu "agresivitate redirectionata" ... Eu am un doctor care e capabil sa recunoasca cand nu stie ce are pisica, si chiar sa ma indrume spre un alt doctor, nu ca sa scape de mine, ci fiidnca pur si simplu nu stie. Dar acum sa inventeze boli psihice la feline ... Eu nu as putea inghiti pastila asta.
    Parerea mea ramane in continuare ca ori e ceva fizic ce trebuie identificat si tratat, ori pur si simplu e o problema de cine pe cine domina.
    Daca as fi avut eu spatiu calumea zau ca ti-as fi zis sa mi-l aduci asa vreo saptamna doua ... sincer e intriganta situatia. Din pacate la spatiu de care dispun am 6 feline, plus temporar un dihor salvat, deci ... !
    Si sa mai sti ca mai e o posibilitate. Faptul ca a crescut singur si izolat de alte pisici. Eu mereu cand dau spre adoptie incerc sa il fac pe om sa priceapa ca e pacat sa iei o felina si sa o ti izolata urmatorii 15 - 20 de ani cati o trai. E pur si simplu o cruditate, chiar daca pisica se obisnuieste cu situatia ei. Fireste oamenii nu ma cred pe cuvant ... e mai simplu sa crezi ca doar vreau sa iti bag mai multe pisici pe gat sa ma scap de ele :). Dar sa sti ca se vede foarte tare diferenta intre o pisica crescuta singura si o pisica crescuta alaturi de altele. Eu la ale mele nu m-as astepta la vreo problema cum ai tu, pentru simplul fapt ca cel cu problema ar fi educat de restul gasti de la prima abatere !

    ReplyDelete
  28. @dl. gabi - pisicile mele o duc excelent afara... chiar o sa fac o postare cu ele. Nu-mi place sa le îngradesc libertatea... si cu toate acestea, nu fug de lânga casa. Sunt vesele, frumoase si jucause. Îsi cunosc numele fiecare, au personalitati diferite si ma ocup de toate sa le fie bine.

    Singura problema care o vad in cazul lui Pisu - e agresivitatea si faptul ca e vorba de un spatiu mic - ce e si living, si dormitor (am trait in garsoniera si stiu ce înseamna)... iar reactiile pot fi imprevizibile. E altceva când ai alaturi un animal docil sau pe masura/frecventa ta si cu totul alceva sa împarti spatiu cu un animal cu reactii de acest gen. Frica aceea cu care traiesti în spate te macina lent si sigur... si nu e bine, nu asa trebuie sa fie.

    ReplyDelete
  29. @gabi...Cred ca m-am exprimat gresit. Eu una pana nu a facut Pisu prima criza nu am auzit la nimeni sa zica ca o pisica poate face asa ceva.
    Treaba cu agresivitatea redirectionata este scrisa de cei cu experienta, totusi este atat pe site-ul ASPCA cat si pe alte site-uri de specialitate. Exista mai multe tipuri de agresivitate la pisici si noi am zis ca poate asta este tipul de agresivitate care il are pisu, dar poate fi si pur si simplu din frica si atat. Sunt total de acord ca i-ar fi fost mai bine cu inca o pisica, dar aici intervin mai multe probleme, noi cand l-am adoptat pe Pisu sincer nu am vrut sa il tinem pt ca aveam deja doi papagali (nimfe), insa bineinteles ca nu am gasit un stapan bun pt el si daca tot ne-am atasat de el am zis ok hai ca il tinem, insa fara sa ne fi interesat ce inseaman ca ai o pisica in casa...asta este, am fost ignornati si acum platim pt asta zic eu. Sa adopt inca o pisica nu as vrea: 1. mi-e frica de reactia lui Pisu, 2. nu ne permitem 3. e spatiul prea mic. Daca stiam de la inceput ca i-ar fi mai bine cu un confrate, de unde l-am gasit am fi putut sa mai gasim un fratior...Tot o sa gasim o solutie...

    ReplyDelete
  30. Sa mori ucis de o pisica?! Daca esti atat de "veriga slaba", inseamna ca oricum n-o mai duceai mult si pisica ti-a facut un bine! Poate unu' ca Hawkins sa fie omorat de o pisica!

    Taranii sunt foarte inventivi in tampenii.

    ReplyDelete
  31. Vlad, cred ca intamplarea povestita este un caz aparte. Dar sunt persoane care povestesc cum au fost ranite destul de grav de pisici. Si pe mine cand m-a atacat prima oara Pisu, am avut cotul umflat vreo saptamana, si muscaturile inca ma ma dor la maini daca apas acolo. Am citit despre un caz cand o doamna a fost tot asa atacat rau de pisica ei, dar saraca avea o tumoare pe creier si deci era destul de grav....

    ReplyDelete
  32. @superJA: nu sutn adeptul sechestrarii pisicilor in casa. Si eu cand voi avea casa voi lasa pisicile libere. Dar la cum te-ai exprimat tu reiesea ca pisicile o duc mai bine ca si cainii pe strada (adica maidaneze) ceea ce e total gresit !
    @Pisu: stiu ca acum nu prea mai ai ce sa faci. Eu in continuare zic ca e doar vorba de a domina motanul, dar nu prin violenta sau forta bruta. Imi pare rua dar chioar nu stiu sa iti dau o reteat exacta. Daca il puteam lua sa lucrez cu el ... era altceva :(
    Sper totusi sa te descurci cu el !

    ReplyDelete
  33. Draga Gabi...momentan tot ce facem este sa avem grija sa nu il deranjam cu ceva care ar putea sa ii provoace vreun atac si suntem continuu atenti la el.

    ReplyDelete